LA DIVINA COMMEDIA - PARADISO (Dante Alighieri)
Canto XXXIII
……………………………………………
tal era io a quella vista nova:
veder voleva come si convenne
l'imago al cerchio e come vi s'indova;
ma non eran da ciò le proprie penne:
se non che la mia mente fu percossa
da un fulgore in che sua voglia venne.
A l'alta fantasia qui mancò possa;
ma già volgeva il mio disio e 'l velle,
sì come rota ch'igualmente è mossa,
l'amor che move il sole e l'altre stelle.
Divina comedie – Paradisul (Dante Alighieri)
Cântul XXXIII
……………………………………………
aşa fui eu cu nou-apariţiune:
voiam să văd care-i raportul lor,
cum poate chipu-n cerc să se-mpreune;
dar n-ajungea spre-aceasta propriu-mi zbor,
de n-ar fi fost de-un fulger luminată
puterea mea şi-i stinse-avutul dor.
Înaltu-mi vis se rupse-aici deodată;
ci-mi şi porni şi-al meu şi dor şi vele,
asemeni roţii ce-i egal mişcată,
voiam să văd care-i raportul lor,
cum poate chipu-n cerc să se-mpreune;
dar n-ajungea spre-aceasta propriu-mi zbor,
de n-ar fi fost de-un fulger luminată
puterea mea şi-i stinse-avutul dor.
Înaltu-mi vis se rupse-aici deodată;
ci-mi şi porni şi-al meu şi dor şi vele,
asemeni roţii ce-i egal mişcată,
iubirea care mişcă sori şi stele.
Ultimul vers din celebră operă “Divina Comedie” este unul dintre cele mai înălţătoare si vibrante elogii aduse dragostei în literatura universală, Dante dând puterea iubirii de a pune in mişcare chiar si aştrii universului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu